Figură de referință în arta brașoveană, leagă două generații de maeștri, separate stilistic și conceptual de al Doilea Război Mondial. Formată în mari centre artistice precum Budapesta, București și Cluj, artista a creat o sinteză unică între realism și postimpresionism. Debutul său de la Sala Reduta din 1935 a dezvăluit publicului un talent real și rodnic. În lucrările sale, realizate în ulei, acuarelă sau diferite tehnici de gravură, predomină portretele și peisajele naturale sau industriale. Irina Lukász a avut un rol esențial în promovarea artei brașovene, influențând numeroase generații de artiști prin activitatea sa didactică la școli cu predare în română, maghiară și germană.