Sculptoră de origine maghiară activă la Brașov între 1955 și 1980, a contribuit la arta postbelică din România, reflectând idealurile sociale ale vremii. Provenind dintr-o familie modestă, talentul său artistic s-a manifestat de timpuriu, iar studiile la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca au consolidat abilitățile sale. S-a remarcat prin lucrări realizate în ghips, teracotă și marmură. Opera sa, ce reflectă preocuparea artistei pentru umanitate și progres social, a fost centrată pe reprezentarea omului și reflectă un modelaj de inspirație clasică și fidelitate față de studiul naturii. A creat portrete, monumente publice și plăci memoriale, rămânând o figură proeminentă a sculpturii brașovene postbelice.
Cap de fetiță
